Cand, cum si de ce apelam la auditul financiar?
Indiferent de domeniul de activitate, fiecare antreprenor isi pune intrebarea cum sa isi controleze mai bine activitatea. O varianta adoptata din ce in ce mai des este cea a realizarii auditului.
Prin audit se intelege, la modul general, analizarea unor informatii, indicatori sau situatii, cu scopul de a stabili starea acestora in comparatie cu un criteriu standard la care compania doreste sa se raporteze. Aceasta examinare se poate face in diferite domenii: financiar/contabilitate, productie, operational etc.
Auditul poate lua doua forme, in functie de modalitatea de realizare si de scopul urmarit: audit intern si audit extern.
Auditul intern se realizeaza prin fortele proprii ale companiei, in urma unei decizii luate de conducere, din dorinta de a cunoaste starea la momentul respectiv a anumitor indicatori sau situatii. Scopul clar este acela de a evita si reduce riscurile de gestiune inadecvata, pierdere sau frauda. In cazul in care compania considera ca nu beneficiaza de resursele necesare pentru realizarea auditului intern, aceasta activitate poate fi externalizata.
In ceea ce priveste auditul extern, acesta este efectuat de un auditor financiar specializat, care poate fi ales de actionari sau conducerea companiei. Auditorii financiari pot desfasura aceasta activitate in urma recunoasterii primite din partea Camerei Auditorilor Financiari din Romania (CAFR).
Una din legile care reglementeaza activitatea de auditare in Romania este Legea nr 133 din 2002. Conform articolului 2 din aceasta lege, Read more
Externalizarea serviciilor
In contextul actual al pietei autohtone, una din principalele griji ale companiilor este reducerea costurilor. Pentru a pastra cel putin aceeasi eficienta si rentabilitate, dar si cu scopul mentionat anterior, de a reduce costurile, companiile pot alege sa apeleze la externalizarea unuia sau a mai multor departamente.
Ce presupune acest proces? Externalizarea presupune predarea activitatii interne a unui departament catre un furnizor de servicii. Externalizarea (sau outsourcing-ul) reprezinta o decizie de management luata in urma unor analize amanuntite efectuate in cadrul firmei: practic, aceasta are de ales intre crearea unui departament nou, implementarea unui software de specialitate, sau apelarea la un furnizor care ii poate oferi in acelasi timp oameni specializati si un software adecvat.
Prima varianta implica angajari noi si, evident, cresterea costurilor salariale; a doua varianta presupune costuri de achizitie si intretinere a softului, iar a treia varianta presupune costurile de colaborare cu noul furnizor de servicii. Fiecare dintre aceste solutii implica, asadar, anumite cheltuieli. De aceea, alegerea finala trebuie facuta si in functie de alte criterii, cum ar fi obiectivele firmei pe termen mediu si lung, sau evaluarea capacitatilor proprii de a sustine activitatea respectiva prin comparatie cu capacitatea unui furnizor extern de a indeplini sarcinile vizate.
Intrucat presupune asumarea unei decizii importante, procesul de externalizare a serviciilor (outsourcing-ul) obliga factorii de decizie din cadrul companiilor la punerea in balanta a avantajelor si dezavantajelor care pot rezulta in urma apelarii la aceasta varianta. Avantajele pe care le poate aduce outsourcing-ul sunt urmatoarele: Read more
Franciza – succes garantat?
Majoritatea celor care au dorit vreodata sa inceapa o afacere s-au gandit macar pentru o clipa la ideea de franciza. Intrucat este o forma de afaceri destul de mediatizata, franciza poate reprezenta o metoda promitatoare de a intra pe piata antreprenoriatului.
Regimul juridic al francizei este reglementat in Romania de Ordonanta nr. 52/1997 din 28/08/1997 Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 180 din 14/05/1998. Acesta ordonanta defineste franciza astfel:
“a) Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
b) Francizorul este un comerciant care:
- este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate; drepturile trebuie sa fie exercitate pe o durata cel putin egala cu durata contractului de franciza;
- confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
- asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate;
- utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetarii si inovatiei, asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsului.
c) Beneficiarul este un comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza, asa cum este ea definita de catre francizori.
d) Know-how este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor si modelelor, retelelor, procedeelor si al altor elemente analoage, care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs.
e) Reteaua de franciza cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale intre un francizor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu.”
Acesta forma de colaborare se desfasoara in baza unui contract de franciza. Contractul se incheie intre parti dupa stabilirea conditiilor de Read more
Acreditivul documentar
Pentru a incheia lista garantiilor intalnite in contractele comerciale, vom analiza in cele ce urmeaza acreditivul documentar, ultima garantie amintita in articolul Reducerea riscului in relatiile comerciale.
Spre deosebire de celelalte garantii – scrisorile de garantie bancara, contractele de gaj, filele de cec, biletele la ordin, cambiile -, folosite preponderent in relatiile comerciale interne, acreditivul documentar este folosit in relatiile comerciale internationale.
Acreditivul documentar se foloseste ca instrument de plata sau garantie in desfasurarea unui contract comercial international. Partile implicate sunt: exportatorul (beneficiarul acreditivului documentar), banca exportatorului, importatorul (initiatorul acreditivului documentar) si banca importatorului.
Odata incheiat contractul comercial, importatorul da ordin bancii sale sa emita acreditivul documentar in favoarea exportatorului. Procesul cuprinde urmatorii pasi:
- Incheierea contractului comercial in care se specifica modalitatea de plata (prin acreditiv documentar);
- Importatorul solicita bancii sale emiterea acreditivului documentar in urma stabilirii cu exportatorul a cantitatilor de marfa, a conditiilor de livrare si a documentelor, a sumelor pe care trebuie sa le plateasca;
- Exportatorul are pregatita in acest timp, marfa, insotita de toate documentele necesare;
- Banca importatorului emite acreditivul documentar si trimite documentele bancii exportatorului;
- Banca exportatorului primeste documentele si informeaza beneficiarul care va expedia marfa;
- Banca importatorului plateste bancii exportatorului suma convenita (daca Read more
Impozit pe profit vs. impozit pe venit
Noul an fiscal a demarat cu o surpriza de proportii, odata cu actualizarea Codului Fiscal la 1 ianuarie 2010: daca spre sfarsitul anului trecut sperantele de a scapa de plata impozitului minim pe venit erau aproape inexistente (vezi articolul despre mentinerea impozitului forfetar din decembrie), acum acestea au devenit realitate.
Ce aduce nou Codul Fiscal modificat la inceputul anului? In primul rand reduce sfera de aplicare a impozitului minim pe venit si readuce in prim plan impozitul pe profit.
Astfel, conform Articolului 13 din Codul Fiscal, sunt obligati sa plateasca impozitul pe profit urmatorii contribuabili:
a) persoanele juridice romane
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizează venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.
f) persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene.
Cota care se va aplica asupra profitului a fost stabilita la Read more



